Aici vom rămânea mereu
oricât de-nțelenită-i glia,
cu-atât cu cât arăm mai greu,
va fi mai sfântă bucuria.

Aici vom rămânea crezând
în biruința pentru care
ne-au ars strămoșii rând pe rând
s-o ʼnalțe mai strălucitoare.

Aici vom suferi mereu
în locul unde-avem poruncă,
să-I dăruim lui Dumnezeu
slujirea-n cea mai aspră muncă.

Și-aicea vom muri-apărând
un adevăr și-o moștenire
încununate în curând
de-o nesfârșită strălucire.

Aici, căci chiar pe-acest pământ
dorim să se mai nalțe-odată
pentru Hristos un crezământ
și-o dragoste adevărată.

Ca să-nviem de-aici mereu
prin noi și noi urmași întruna,
arzând în veci lui Dumnezeu
în miile de jertfe - una.