Ce merit am?

Ce merit am eu oare că Tu te-ai îndurat
De mine păcătosul? Ce har mântuitor
Mi-e dat din veşnicie? Sunt doar împlinitor
Al voiei prea înalte prin care sunt curat.

Sărac, pierdut, nevrednic, bolnav şi întinat
Sunt totuşi fiul slavei, un fiu risipitor,
Dar care am tot dreptul să fiu moştenitor
Prin dragostea Acelui ce blând m-a căutat.

Priviţi în mine Tatăl ce chip a căpătat
În blânda mea nădejde ce-aşteaptă iubitor
Să se re-ntoarcă-acasă, chiar ca un slujitor.

În rana mea şi-n lacrimi ce ochiul mi-au scăldat
Puteţi vedea tot cerul cum mă atinge-uşor
Să mă topesc în Raza-i, în faţă-ngenunchiat.