O singură vină

Prin mlaștina lumii Tu, singur urcând
Ți-e crucea povară s-o duci pe Calvar,
Ca Steagul să fie urcat pe altar,
Sfințind biruința din rană curgând.

Te rezemi pe cruce să simți, sângerând
Cum slava se-nalță, să picure Har,
Când sorbi fără teamă al jertfei pahar,
Iertarea eternă la Tatăl cerând.

O singură vină în suflet ducând,
Că ești Fiul Milei, un Rege plenar,
Garantul iertării, să fii ca un Far.

O poartă spre slavă pe lemn deschizând,
Extaz din tristețe, să treci de hotar
Pe cei ce ca Tine la fel ascultând.