N-am vrut alt har pe lume decât să cresc statui
cu fețe de lumină și inimi de văpaie
Hristos să le-mpreune pe frunți pecetea Lui
nici lupte, nici ispite, nici chinuri să nu-i moaie.

N-am vrut alt har pe lume decât să dăltuiesc
vii pietre pentru fața Bisericii Slăvite
oriunde-ar fi-așezate să poarte chip ceresc
încununat cu roade curate și smerite.

Am vrut cu orice slovă, cu fiece cuvânt
cu fiece cântare ceva să fac mai bine
ceva să fac mai rodnic, ceva mai drept și sfânt
să aibă-o bucurie mereu vreun om de mine.

Am vrut s-ajut Credinței să urce încă-un steag
nădejdii încă-o treaptă iubirii încă-o zare
am vrut s-aduc sub Cruce o lacrimă de drag
un dor de mulțumire și-un rod de ascultare.

Am vrut s-aprind prin lumea prin care am trecut
pentru Hristos și semeni o dragoste fierbinte
c-un sfânt curaj eroic să-mi apăr ce-am avut
primit cu preț de sânge din Cer și din morminte.

Am vrut s-ajut pe frații de-un crez, de-un duh și-un Țel
mai limpede să vadă, mai curajos să lupte
mai hotărâți să-nfrunte vrăjmașul de-orice fel
mai veghetori să-i fie unirii ne-ntrerupte.

Așa am vrut să-mi fie orice cuvânt săpat
în suflete ca-n piatră pe timp și veșnicie
Hristos să-l recunoască frumos și-adevărat
- atunci mi-ar fi lucrarea cum mi-am dorit să fie!