Viața nu-i sfârșită, - poți încă-ntâmpina
zdrobiri și răni la care nici n-ai gândit cândva
nu te mândri om șubred, oricât ai fi de sus
c-atât ți-e răsăritul de-aproape de apus.

Nici calea nu-i sfârșită, primejdii încă pot
destule să te-aștepte, de ce le uiți de tot?
Fii treaz în orice clipă, ferește-ți pașii tăi
de calea și sfârșitul și plata celor răi.

Nici ziua nu-i sfârșită! - poți încă să privești
cu grijă, orice umbră pe care-o întâlnești
viața ta-i mai slabă ca firul subțirel
fă binele, căci singur, ești numai lângă el.

Nici lupta nu-i sfârșită, - minciună nu zâmbi
Hristos mai are vreme destulă-a te zdrobi
oricât te nalți de mândră ca fumu-s anii tăi
Hristos zdrobi-ți-va capul sub talpa alor Săi...

Nici vremea nu-i sfârșită mai este încă har
cât ochii pot să-ți plângă un singur strop amar, -
ascultă și întoarce sărmane om pierdut
cât viața nu-i trecută, prilejul nu-i pierdut!