Tu răspunzi la rugăciuni
Și te-apleci când ești chemat,
Când smerit se-apleacă omul
Tu privești ne-ntârziat.

Știi puterea ce o are,
Știi credința ce-a primit,
Știi în inima-i firavă
De ce gând e-nsuflețit.

Când pe Tine te dorește
Din toată ființa lui,
Pui în El arvună sfântă
Din mireasma cerului.

Pui a harului comoară:
Dragoste și-nțelepciune,
Alungi teama și necazul
Și-i dai pacea Ta, Stăpâne!

Când te află omul care
Te dorește atăt de mult,
E cuprins de fericire
Și Te-ar vrea mereu mai mult!

Nu lăsa să dăm uitării
Binele ce Tu ni-l faci,
Stând în harul Tău cel mare
Chemând a Ta îndurare!