O, dacă-ntrebi a mea iubire
cu ce m-a răsplătit mereu,
privește soarele și roua
și-ai să-nțelegi răspunsul meu.

Și dacă-ntrebi cât Adevărul
l-am prețuit - va fi de-ajuns...
Privește-mi ranele și spinii
și-ai să-nțelegi al meu răspuns.

Și dacă-ntrebi cât prietenia
și-ncrederea le-am vrut de-ntregi,
privește-mi rugul și altarul
și-al meu răspuns ai să-nțelegi.

Și dacă-ntrebi cum e credința
ce m-a suit prin anii grei,
privește-mi urmele și crucea
și-ai să-nțelegi răspunsul meu.

Și dacă-ntrebi cum e nădejdea
ce-mi strălucește nepătruns,
ascultă-mi plânsul și cântarea
și-ai să-nțelegi al meu răspuns.

Dar dacă-ntrebi cum este harul
prin care toate le pătrund,
privește-mi muta proșternare...
și-ai să-nțelegi ce nu răspund!