Ospăț

Întind iarăși masa căci am musafiri –
Eternele gânduri de pace și dor,
Ce blând îndepartă umbriri care dor
Adâncul nădejdii nevrednicei firi.

Când dorul iubirii în piept mi-l prefiri
Aștern masa sfântă să gust în pridvor
Alături de gânduri din purul izvor,
Curgând pe petale de vii trandafiri.

Întind o felie de har și slăviri
Flămândei dorințe de cer și de zbor,
Și-n sfânta fântână de pace cobor.

Chem visele toate la noi potriviri
În jurul Agapei, să stoarcă din nor
Seninul nădejdii curatei iubiri.