Să mă mustrați prieteni
dac-am greșit cândva,
dar nu uitați, ʼnainte
priviți-mi fața mea.

Loviți-mă cu toții
de merit să loviți,
dar aș dori ʼnainte
în ochi să mă priviți.

Și cereți-mi osânda
de merit osândit,
dar mai priviți odată
la trupul meu zdrobit.

Mai ascultați o clipă
la inima-mi din piept
ce plină i-a fost cupa
din Mâna Celui Drept.

Iar dacă toate-acestea
măsura n-au umplut,
întindeți-mă prieteni
pe crucea grea de lut.

Voi săruta cu lacrimi
ciocanul nemilos,
căci vreau plătit de toate
să intru la Hristos!