Mai taci și de-astă dată, mai treacă și-acest chin,
mai stai și-această clipă, mai smulge și-acest spin...
Mai dă-ți și-această pâine, mai calcă și-acest drum,
căci poate cel din urmă i-acesta de acum.

Mai pune înc-o floare mormântului iubit,
mai varsă-o dată lacrimi cu-acest orfan zdrobit,
mai dă-ți odată haina sărmanului din drum,
căci poate cea din urmă e-aceasta de acum.

Mai mergi odată încă cu frații tăi să stai,
mai rabdă și-azi, mai poartă povara care-o ai,
mai iart-o și pe-aceasta, mai netezește-un drum,
căci poate cel din urmă i-acesta de acum.

Mai crede înc-o dată, mai luptă înc-un ceas,
mai speră înc-o rază, mai du-te înc-un pas,
mai dă-ți și-această jertfă pe-al crucii tale drum,
căci poate cea din urmă e-aceasta de acum!