Popas de adapost esti doar Tu, Doamne,
cind ploaia se transforma in furtuna,
si ostenit de greaua alergare
m-a dapostesc sub streasina Ta sfinta.

popas de adapost esti doar Tu, Doamne
cind nu m-ai vad cararea cea pierduta
la Tine ma opresc cu-nviorare
sa-mi dai poteca dreapta de credinta.

popas de adapost e doar in Tine,
cind trupul obosit se odihneste,
asteptind clipa zorilor senine,
si glasul ce rtezirea-i porunceste.

popas de adopost esti doar Tu, Doamne,
cind lumea se-nbulzeste-n alergare,
cind peste tot in jur e framintare
putini sunt cei ce cauta-o scapare!