Nu treziţi, nu stârniţi niciodată
nimănui dragostea şi nicicând,
nu treziţi iubirea lumii nimănuia
până vine ea,
căci vine ea curând.

Dacă doarme, s-o lăsaţi mereu să doarmă,
de-ar dormi iubirea lumii până-n veci,
căci viaţa-i mai uşoară când ea doarme,
nopţile-s mai fericite fără ea.

Nu treziţi iubirea lumii niciodată
dacă ştiţi cum arde viaţa focul ei,
ce amar izvor de lacrimi are
şi-n ce zbucium chinuieşte inima!

Dacă nu ştiţi,
nu doriţi s-aflaţi vreodată
iar de ştiţi, mai bine-nţelegând
nu treziţi iubirea lumii nimănuia
până vine ea,
căci vine prea curând.

Dar iubirea lui Hristos treziţi-o grabnic
şi în voi şi-n alţii mai aprins,
căci ea face scurtă chiar şi veşnicia
preschimbând în sfânt pe-un păcătos.