Nimic nu s-a-ntâmplat nici astăzi...
- zici tu,
- şi alţii zic aşa! -
Nimic nici lumii, nici cetăţii, nici ţie
nu ţi s-a-ntâmplat...
... Priveşti vecinul şi pe alţii,
închizi oblonul şi te culci,
şi nu-ţi dai seama cât de bine-i
că nu s-a întâmplat nimic.
Ce mare har e de la Domnul,
că nu s-a întâmplat nimic...

Când zeci şi sute de primejdii
te pot pândi la orice pas,
nenorociri neprevăzute
când pot atâtea să se-ntâmple,
când prăbuşiri şi morţi cumplite
cer mii de jertfe-n orice zi,
când rele după rele-n lume
cer plata de la Dumnezeu,
iar plata asta El, nici astăzi
n-a-ngăduit să ne-o primim...

Când moartea seceră întruna
şi-i zilnic lângă fiecare,
dar de ai tăi şi de la tine
a-ndepărtat-o Domnul azi,
când bunătatea şi-ndurarea
te-a mai îngăduit o zi,
şi când Dreptatea şi Răsplata
te-au mai răbdat să treci o noapte,
- tu spui cu voce plictisită:
- A, nu s-a întâmplat nimic! ...

O, mulţumeşte, mulţumeşte
cutremurat lui Dumnezeu
cu umilinţă pentru harul
că nu s-a întâmplat nimic.
De ziua şi de noaptea care
te culci şi scoli din patul tău.
Căci, o, ce multe pot să vină
atunci când n-a venit nimic
şi câte-ar fi putut fi astăzi,
da, când nimic nu s-a-ntâmplat!