Aș vrea să scrii ce-auzi, să iei aminte,
Cu atenție culege mărgăritare din cuvinte.
Tu, strop cu strop, să pui în suflet ca aurul să-l prețuiești,
Și când te va arde încercarea, atunci ca Iov să-ți amintești.

Căci nu ești doar o creatură pe-acest pământ la întâmplare,
Ești fiul Celui ce e veșnic, ce ține totul în mișcare!
Dacă, la revărsat de zori, tu te-ai trezit și ești în viață,
Și poți să auzi un ciripit și-n ochii tăi mai ai speranță,
Dacă respiri ușor și liber, înseamnă doar ceva să știi:
Mai e nevoie să trăiești în lumea celor ce sunt vii!

Dacă a ta inimă îți plânge pentru orfanii părăsiți,
De simți durerea altor oameni ce sunt în lume chinuiți,
Dacă mai lupți pentru dreptate, dacă mai vrei să faci un bine,
Înseamnă doar că Dumnezeu n-a terminat încă cu tine!

De n-ai fost înțeles de cei ce-s rude și părinții tăi,
De-ai fost uitat, disprețuit și pus în rândul celor răi,
De-ai fost târât în disperare și ai simțit în piept durere,
Și n-ai știut că lângă tine e Cel ce-ți dă mereu putere,
Dacă, pe calea vieții tale, ai tăi prieteni ți-s străini,
Dacă, cândva, erau petale și-acum au rămas doar spini,
Dacă ești trist în neagra zare și nu întrezărești vreun bine,
Înseamnă doar că Dumnezeu n-a terminat încă cu tine!

Și de mai cazi în gropi pe cale, să nu încetezi să crezi în El,
Să crezi că Dumnezeul tău te duce spre cerescul țel,
Căci El se luptă pentru tine când ești epuizat deplin,
Te poartă pe ale Sale brațe și-ți dă cerescul Său alin!

Dacă, în balanța vieții, ai pus toate motivele din lume,
Dacă azi vrei să răstignești firescul cu al lui renume,
Să știi că tot ce azi doare și tot ce pare azi înfrânt
Contribuie să pună pietre la sfânt altar de legământ.

Durerea te învață în lume să poți să dai drumul la tot,
Te învață să trăiești viața și tot ce-i rău să cadă mort,
Te învață să-ți încredințezi a ta viață în mâna Lui,
Păstorul sufletelor noastre, în palma sfântă a Domnului!

Te învață că, chiar de-i furtună, chiar de-i război în jurul tău,
Să nu depinzi de ei, de lume, ci să alergi la Dumnezeu!
Lasă să treacă pe alături a tale griji ce te frământă,
Chiar de nu vezi nicio speranță, spre cer, mai sus, tu te avântă!

Azi ești încă în viață, să iei aminte bine,
Căci Dumnezeul îndurării n-a terminat încă cu tine!
Dar tu nu pierde timpul tău, ce-i prețios, nu-l arunca în ceață,
Căci vine un sfârșit, să știi, ce va întări pe totdeauna tot ce-ai făcut în viață!
Nu pierde timpul tău, ce-i prețios, nu-l arunca în ceață,
Căci vine un sfârșit, să știi, ce va întări pe totdeauna dosarul tău de viață!