Venit-a primăvara, dar încă e tot iarnă
e ceasul dimineţii, dar ziua n-a sosit.
- O, vino soare dulce, împrăştie îngheţul,
Lumină scumpă vino, cu tremur te chemăm!

Căci între-aceia care aşteaptă după tine
sunt încă printre oameni fraţi minunaţi şi buni
ce-aduc spre Creatorul, din suflet, ca şi tine
lumină şi căldură asemeni cu a ta.

Lumină-i soare dulce pe-aceştia-ncălzindu-i
şi, pentru-ai tăi, mai vino şi peste ceilalţi,
căci îndeajuns odată o să le fie gheaţa
şi noaptea lor eternă,
- când nu vor mai fi-ai tăi.