Mă cunoșteai, Isuse,
Când nici nu existam,
Eram în cartea Ta,
Când viață nu aveam.

Doar plod fără de chip
Eram atunci, ciudat,
Dar mâna Ta cea sfântă
Cu Tin' m-asemănat.

Știai chiar câte zile
Pe-acest pământ voi fi,
Câte dureri si lacrimi aici voi întâlni,
Știai câte-ncercări și câte bucurii.

Știai c-am să mă nasc
Aicea în păcat,
Dar ai făcut un plan
Și m-ai răscumpărat.

Știai, o, Domnul meu
Că va veni o zi,
Când dragostea Ta mare
În piept o voi simți.

Aveai în planul Tău
Ca eu să Te cunosc
Și-ai rânduit o vreme,
Când haru-Ți să primesc.

Când mă simțeam că-s singur
Și zac în greu păcat,
Când mulți loveau în mine
Și toți m-au condamnat...

Te-ai coborât, Isuse
Și-n dragoste mi-ai spus,
Că este o salvare,
Prin sângele ce-a curs!

Uimit, am stat o clipă,
Să-ncerc să înțeleg,
Să aflu acest mister
Și taina să dezleg.

Cum, Cel ce este Viață,
El moartea a-ndurat
Și prin jertfirea Lui,
Să ierte-al meu păcat?

M-am străduit să aflu,
De ce un Rege sfânt,
S-a coborât din ceruri,
Să moară pe pământ? !

Dar mi-a răspuns Isus,
Cu vocea Lui duioasă
Că m-a iubit prea mult,
C-o dragoste cerească!

Și copleșit de harul
Divin ce l-am aflat,
I-am multumit nespus
Că viața mi-a salvat!

Și-am cunoscut atunci,
Mai mult ca niciodată,
Că-n jerta Lui cea sfântă
E-o dragoste curată!

Și-acum trăiesc mereu
Slăvindu-L pe Isus,
Ce-a stat pe lemnul crucii,
Căci m-a iubit nespus.

Îl laud tot mereu
Și-aștept cu nerăbdare,
Să-L întâlnesc pe nori
La marea sărbătoare!
                                 Amin!