Numai un suflet sfânt îşi poate ierta vrăjmaşul său atunci
când răul ce i-l face-acesta nu are-n lume niciodată
nici îndreptare, nici uitare,
ca rana nemaivindecată...
Numai un suflet sfânt îşi poate ierta vrăjmaşul său atunci.

Numai un suflet sfânt îşi poate salva vrăjmaşul lui atunci
când după ce-i zdrobise viaţa, ajunge-n mâna lui căzut,
cu toată pierderea-ndurată,
cu neuitatul rău făcut,
numai un suflet sfânt îşi poate salva vrăjmaşul lui, atunci.

Numai un suflet sfânt îşi poate iubi vrăjmaşul lui atunci
când nici un bine nu-l îmbună
şi nici o milă nu-l înmoaie
când pân-la moarte-l prigoneşte cu-aceeaşi crâncenă văpaie...
Numai un suflet sfânt îşi poate iubi vrăjmaşul său atunci.