Cel înţelept a spus odată că oamenii se-mpart în trei:

Întâi: cei mulţi la care merge-naintea judecăţii, gura.
Vorbesc ʼnainte să gândească,
apoi gândesc,
- de mai gândesc.
Aceştia-s cei proşti, pripiţii, ce totdeauna au ruşine,
neajunsuri şi dispreţ, pe urma nestăpânirii gurii lor.

Apoi: sunt cei puţini la care merg amândouă împreună
şi judecata şi cuvântul merg chibzuit şi armonios.
Aceştia sunt cumpătaţii
şi cei cuminţi,
iar felul lor
din multe neplăceri în viaţă şi-ncurcături
îi va scăpa.

În urmă: sunt cei rari pe lume
la care mintea merge-ntâi
şi-n urmă vine rar cuvântul,
dar luminos şi plin de miez.
Aceştia sunt înţelepţii, a căror vorbă este aur
dar după ea nu ei, ci alţii, care-i ascultă,
au folos.