CAND INIMA TA TANJESTE


Când inima ta tânjește după veşnicie...
Şi-şi pregăteşte aripile pentru zbor.
Trăirea-n Isus este a ei temeinicie,
Cu ochii ațintiți la al tău Salvator.

Pe calea deschisă spre cerul nemuririi,
Ca bun samaritean eşti gata de ajutor.
Dăruiești bunătate din izvorul iubirii...
Şi milă, cum ai primit de la Mântuitor.

Călăuzit de Duhul Sfânt învingi răul
Şi eşti cuprins de-al rugăciunii foc.
Umblarea cu sfinţenie întețește dorul,
După Cetatea iubirii din al cerului loc.

Pocăința prin credinţa în Isus Hristos,
Arde indiferența faţă de cele sfinte.
Umbletu-n iubire este un mers frumos,
Clocotește de dorul eternului Părinte.

Bunătatea este-înflăcărată de răbdare,
Îngăduința unge cu balsam vindecător.
Şi-n iubire jertfa nu găseşte nepăsare,
Prețuiești mai mult harul izbăvitor.

Eşti învingătorul în luptele grele,
Când însuși Isus luptă, în locul Tău.
Se-mplinește visul de zbor către stele,
Când Isus te ridică cu brațul Său.

Amin!