Trecand prin. .

Trecând prin file de istorie, privind la vieți pline de glorie,
Ce în Cel Sfânt s-au încredințat, arzând în ei, în duh curat,

Sămănță, din Viu Creator, din El, din Marele Divin;
Se formează-n sine, nor: lumină-martori în Cel Senin!

Ei mers-au toți, un drum al crucii, drum al durerii, dar tăria,
În Marele, ce soare aduce, i-a purtat spre veșnicia,

Presărată-n mii de stele, biruință-n biruință,
Mereu, lucind viu printre ele, susținătorul de credință -

El, Mesia, Împăratul, Soarele Viu, Glorios,
Preaînaltul, cum nu-I altul; în drapel victorios,

Le-a purtat de grijă oricând: clipă-n clipă pe cărare,
Ce minunat să vezi, în Cel Sfânt, pășești, respiri, e ajutorare!

E minunat să simți, că Viața, te ține-n palmele-iubire,
Pășind în El, spre Dimineața, gloriei-Sale-strălucire!

E minunat, când știi, un Tată, ce-I Veșnic Domn și Împărat,
Te-a scris în fila cea curata, prin El, Eroul Înălțat,

Ce lăsând slavă și glorii, a semănat sămânța vie,
Ca toți în El, fiice, feciorii, victorioși, spre veșnicie,

Sa pășească prin credință, lăudând pe Împărat,
Mereu înălțat fii, Biruință - Soarele nostr’ Minunat!