Seara

Seara clipește funingini,
colțuri stelare sclipesc,
copacii se îmbrățișează
în ramuri
parcă își spun versuri cerești;
luna arogantă se-arată,
blonda-cosiță de aur,
cerul sclipește steluțe,
giuvaere, piese-tezaur…
norii aleargă degrabă,
cocoașe de ploi grele poartă,
șuieră vântul izbindu-se
nervos în poartă….
Ninge stelar în ferestre,
stropi lucind în aur;
cerul e câmpia-nstelată,
stropită cu aur.