Respins!
Biciuite frunze de vânturi neostoite
șuieră printre crengi,
se-mpiedică în cădere
ca și versul biciuit
de amatorii instalați
în scaune-putere…
Vitregesc natura de culoare și frumos,
aruncă fără milă
proza, poezia,
ei, dumnezeii
care disprețuiesc
ce-i frumos
din scrisul
cântat de sora-mi,
ciocârlia.