Am sfărâmat o lacrima-n locul stemei steagului tricolor
am aprins dorul în roșu
l-am strâns cu galbenul grânelor,
am înmuiat în albastrul apelor românești
dorul de casă
să-mi treacă de dorul
ce atât mă apasă…
am suspinat doinele
îmbrăcate în ii din copilărie,
pe scenele românești
unde se cânta despre vitejii români și despre glue.
am plâns rugăciuni către ceruri
să nu uit de bunii noștri străbuni.
am adunat plânsul, ruga, la piept și Psaltirea
comoara-mi de preț
rugându-L pe Dumnezeu să-mi primească plânsul
în rugi murmurat
cunoscut doar de El.