Mi-e dulce iertarea
și mila mi-e pâine
când mă prostern
înaintea TA.
izvoarele-aduc susur
parcă-s suspine
lumină le tremură-n stele pe cer
frunzele-n pomi murmură șoapte
oare și ele iertare își cer?
din crengi păsări ascultă smerite
să prindă curatul inimii concert
așa vin înainte de seară
așteaptă fixate pe crengi
parcă șoptindu-mi:
- poți să începi…
Lauda trece săgeata
spre cer am trimis rugi de dor
și lacrimi ce nu se opresc
de atâta vreme
ele sunt cele care în genunchi mă cobor‘