Mai bine-am vrut să stau flămând
Isus, cu pietrele-n pustie
decât să iau o pâine - când
ispititorul Tău mi-o-mbie.
Mai bine-am vrut să fiu călcat
de toți netrebnicii-n picioare
decât un scaun vinovat
cu-a fărdelegii înălțare.
Mai bine-am vrut să mor pândit
și-amenințat pe-orice cale
ca slobod larg - și-mbogățit
din prețul lepădării Tale.
Mai bine-am vrut să rabd sărac
în biete zdrențe-mprumutate
decât netrebnic să mă-mbrac
cu haine necinstit purtate.
Mai bine-am vrut să stau smerit
cu cel de jos, în rugăciune,
decât cu cel nelegiuit
la desfătările-i nebune.
Și-acum mai bine vreau să mor
la ușa Ta înfometată
decât să mă înfrupt ușor
la masa lumii, blestemată!