O, cer dorit ce-mi pari departe
de când mereu tot merg și merg,
- cu cât puțin ne mai desparte,
mai tare-alerg!
Cu cât mai scurt văd timpul care
mai am ca lucrul să-mi sfârșesc
cu trupul care-ntreg mă doare,
mai mult trudesc!
Cu cât mai slabă mi-e vederea
și rari bătăile din piept
și mai pândită privegherea,
mai treaz aștept!
Cu cât mai multă-mpotrivire
întâmpină vestirea mea,
cu-atât mai mult, mai cu-ndrăznire
nu voi tăcea!
Cu cât e mai greu în tăcere
și-i mai mult de lăsat zălog
și duhul mai curat se cere,
mai mult mă rog!
O, cer deschis, cu cât te-apropii
și mai cu-ardoare te doresc
mai treji spre tine-ajută-mi ochii
să-mi ațintesc...