FEMEIA, O POVESTE NESFÂRȘITĂ
Se critică femeia, se ponegrește mult,
Femeia-i vinovată de toate, nu-i ascult,
Dar fiindcă sunt femeie, puțin eu mă gândesc,
O introspecție îmi fac, aș vrea să nu greșesc.

Femeia e un dar, creație divină,
Ar trebui să fie o rază de lumină,
Iubire să aducă și pace peste tot,
Așa este femeia, altfel s-o văd, nu pot.

Femeia-i frumusețe, atunci când este pură,
În suflet de femeie nu trebuie nici ură,
Femeia este forță, căminul îl ridică,
Pe umeri de femeie nu se găsește frică.

Femeia este totul, poveste nesfârșită,
Dar nu este întreagă decât când e iubită,
Femeia e putere, dar e și slăbiciune,
Femeia credincioasă este chiar o minune.
Emilia Dinescu