Ce s-au făcut, Isuse,
atâţia ani amari
trăiţi printre fiorduri
şi-mpinşi printre gheţari?
Gemuţi printre unghere
de spaime şi de scrum,
- o, anii lungi de lacrimi,
ce s-au făcut acum?

Mulţumesc lui Dumnezeu
pentru tot ce-a fost mai greu,
din ce-am ars pentru Hristos
noi am strâns ce-i mai frumos.

Ce s-a făcut tot chinul
abia răbdat cândva?
- Ni s-a făcut comoara
ce-n veci o vom avea.
Ce s-au făcut vrăjmaşii
temuţi atâta drum?
- mormintele şi praful
pe care calci acum!

Ce s-a făcut Isuse
întreaga noapte grea?
- Ni s-a făcut lumina
mai albă ca de nea.
Mai duse-s astăzi toate
decât un vis şi-un fum
- ce aur şi ce soare
ni s-au făcut, acum!