Soare într-un bob de rouă
Te-ai lipit de colţul pleoapei
Şi-mi făceai cu mâna semne
Că te naşti pe luciul apei.

Strop de rouă fără frică
Împletit în zece funii
Tu-ţi agăţi în ochi argintul
Picurat din cornul lunii.

Ploaie caldă, noapte rece,
Vântul cu aplomb vă mână
Şi în zori când iarba cântă
Intră cerul în fântână.

Lună plină, stele blânde,
Fluvii străbătând uitarea
Când vă calc nemărginirea
Îmi ascende-n gând mirarea.

Eu vă strâng pe fiecare
Ca pe zânele cereşti,
Ca pe sfinte Magdalene
Întrupate în poveşti.

Dar ştiind cine vă ţine,
Preaînaltul Creator,
Iată, înc-o mărturie -
Sui pe suflet şi-L ador.