S-ascult numai acolo de unde Tu-mi vorbești
să-mi țin urechea numai la Inima Ta Sfântă
să mă opresc doar unde Te văd și simt că ești
și unde-al Tău dor dulce se plânge și se cântă
Isus, Isus, Isus, Isus, - se plânge și se cântă.

Acolo să-mi caut somnul pe Sânul Tău Divin
să scrie Sfântu-Ți Nume acolo peste mine
sub semnul Tău cel dulce să-mi fie somnul lin
când va veni trezirea să m-afle tot cu Tine
Isus, Isus, Isus, Isus, - să m-afle tot cu Tine.

S-aud cum zorii strigă doar Numele-Ți atunci
cum Primăvara-L cântă prin flori și prin iubire
cum Îl slăvește rodul frumoasei noastre munci
și cum L-mbracă toate, ca aurul subțire
Isus, Isus, Isus, Isus, - ca aurul subțire.

Să-mi simt atunci ființei cum aripile-i cresc
cum dragostea-mpletită cu cântecul mă suie
sfințit, prin al Tău Nume, din prag în prag ceresc
pân-aș ajunge unde nu-i grai să se mai spuie...
Isus, Isus, Isus, Isus, - nu-i grai să se mai spuie...

Când spun Iubitu-Ți Nume - eu spun Isuse Tot
spun dragoste și cântec, spun dor și bucurie
- și gura mi-e de miere atunci. - Și nu mai pot
și nici nu vreau a spune nimic pe veșnicie
Isus, Isus, Isus, Isus, - nimic, pe veșnicie!