Vai ce luptă-nfricoșată are sufletul pierdut
când își părăsește trupul unde-n lume-a petrecut
vai cât lăcrimează-atuncea, cum suspină de amar
când pierdută-și vede viața... și-alergarea în zadar.

Plânge soră, plânge frate cât ești viu
ca să nu plângi prea târziu
vino soră, vino frate la Isus
că-n zadar când El S-a dus.

Către cine-ți vei întinde mâinile în ceasul greu
tu cel care nu vrei astăzi să le-ntinzi spre Dumnezeu?
Cine oare-o să-ți răspundă când te vei ruga din foc
dacă nu vrei să strigi astăzi către Dumnezeu deloc?

Cine oare-o să-ți ajute în al morții tale ceas
când pe veci tu singur, singur, singur, singur ai rămas?
când nici îngeri și nici oameni și nici nimeni, nimeni nu-s
- cine oare-o să-ți ajute dacă n-ai vrut pe Isus?

O, drag suflet vino astăzi să-L cîștigi pe Dumnezeu
n-aștepta până la ceasul cel ne-nchipuit de greu
n-aștepta până la iadul unde dacă vei fi-ajuns
nu mai este-n veci scăpare, căci a fost - și n-ai răspuns!