ÎN CAMERA DE SUS
E dimineață tristă, căci norii-s încărcați,
Așa se simt copiii când sunt chiar încercați,
Dar soarele se vede, curând va răsări,
Speranța și credința nu ne vor părăsi.

Privesc cerul cel negru, o rază de lumină,
O rază de speranță, se pare, o să vină,
Mă plec la rugăciune, sunt tristă, nu disper,
Pe cerul vieții mele va fi și soare, sper.

E timpul meu de rugă în camera de sus,
Eu stau în rugăciune, nimic bun n-am adus,
Dar sufletul îl pun la voia Domnului,
Că viața e frumoasă în mâna cerului.

M-așez lângă altar, cu Domnul meu vorbesc,
Din suflet și prin versuri eu vreau să-i mulțumesc,
Îi mulțumesc din suflet, El m-a adus aici,
Vino și tu la rugă, cu El să te ridici.

Am obosit să fiu pe cale numai eu,
Pe calea vieții mele îl vreau pe Dumnezeu,
Nu vreau să stau departe, în brațe să mă țină,
Eu vin așa cum sunt, sunt plin numai de vină.

Eu vin la rugăciune, ascultă ruga mea,
Și vorba-mi curățește, nu vreau să fie rea,
Transformă-mă pe mine în tot ceea ce sunt,
Aș vrea să fiu lumină, cât sunt pe acest pământ.

În camera de sus eu, iată, am venit,
În lanțul rugăciunii pe care l-ai pornit,
E lanțul rugăciunii pe care l-ai format,
Îți mulțumesc din suflet, pe mine m-ai chemat.

Cu frații mei în rugă acum eu mă unesc,
Mă iau cu ei de mână și spun ce îmi doresc,
Doresc doar veșnicia, aș vrea să ne unim,
Și sper, când vine Domnul, în cer să ne găsim.

Cu frații mei în rugă, îți cerem Duhul sfânt,
Vrem ploaia Ta târzie, să vină pe pământ,
Și roade să avem, să fim așa cum vrei,
Dorim fierbinte, Tată, acasă să ne iei.

Tu ești al nostru Mire, suntem a Ta mireasă,
Dorim cu disperare ca să ne iei acasă,
Vrem haina cea de nuntă, doar Tu o pregătești,
A noastre țoale negre Tu poți să le albești.

Ne-am așezat la masă și nunta stă să vină,
Vrem să trăim cu Tine și să ne fi lumină,
Te așteptăm ca Mire, te așteptăm cu dor,
Suntem a Ta mireasă, suntem al Tău popor.

În rugăciune sfântă mă rog pentru lucrare,
Este nevoie multă, mă rog cu disperare,
Scoate semănătorii, sămânța să arunce,
Ca să culegem rodul, cu Tine rodu-i dulce.

Ca porumbei ai păcii trimite în lucrare,
Misionari ce-n suflet au multă consacrare,
Evangheliști ce au un duh plin de blândețe,
Și colportori ce știu să șteargă orice tristețe.

Este nevoie astăzi, de mult zel și putere,
De aceea stăm în rugă și îndrăznim a cere,
Îți cerem Duhul sfânt, lucrarea e făcută,
Prin harul Tău puternic, Cuvântul să se audă.

Trimite lucrătorii, căci plugu-i pregătit,
Sunt zone albe-n care Cuvântu-i de vestit,
Deschide porți și uși, dezțelenește inimi,
Cuvântul să rămână, în suflet să imprimi.

Ajută-ne să facem lucrare chiar și noi,
Să mergem câte unul, de nu se poate doi,
Să împrăștiem sămânța, de vrem ca să răsară,
Să nu uităm, lucrarea Ta e prioritară.

Lucrarea să o facem, să fim model în lume,
În locul unde stăm, prin fapte putem spune,
Căci faptele vorbesc și faptele rămân,
Ca să vorbească în urmă, pe cine avem stăpân.

În rugăciune strig, lucrarea să prospere,
Eu știu, e a Ta voie, nu este a mea vrere,
Căci ai murit pe cruce ca toți să te cunoască,
Și mielușeii Tăi, în turma Ta să pască.

E timpul de pe urmă și mulți te-au părăsit,
Te-au cunoscut prea bine, botezul l-au primit,
Dar au plecat în lume, au renunțat la Tine,
S-au temut de încercare și au sperat la bine.

Mulți tineri au crescut în templu cu iubire,
Ei slavă ți-au adus prin imnuri de jertfire,
Au recitat și psalmi, cu Tine au crescut,
Dar au plecat în lume, chiar dacă ne-a durut.

În rugăciune sfântă predau pe fiecare,
Dacă eu plâng acum, pe Tine cât de doare,
Chiar de s-au depărtat, eu știu, Tu îi iubești,
De aceea în rugăciune eu strig, să îi trezești.

Trezirea să se facă doar după voia Ta,
Eu nu cer decât, Doamne, să faci doar Tu ceva,
Noi plângem, suspinăm, biserica e goală,
Te rog, din amorțire pe noi acum, ne scoală.

Redeșteptare cerem, este nevoie multă,
Te rog, prin harul Tău, și ruga mea ascultă,
E timpul de pe urmă și cerem pocăință,
Este nevoie astăzi de mai multă credință.

În camera de sus noi ruga o aducem,
Stăm cât mai mult la cruce, de bucurie plângem,
Tu ne-ai adus aici, suntem doar fericiți,
Suntem copiii Tăi și știm, suntem iubiți.

E timpul rugăciunii, e timpul la sfârșit.
Te așteptăm cu dor, noi ruga am întărit,
Ne luăm de mână, Tată, pe rând noi ne rugăm,
În lanțul rugăciunii cu dragoste noi stăm.

Suntem poporul Tău, suntem o grupă mică,
Dar harul Tău puternic din toate ne ridică,
Noi mergem înainte, speranța e în Tine,
Cântăm în rugăciunea, Hristos a promis, vine.

Curând se împlinește Scriptura ce a vestit,
E timpul de pe urmă și suntem la sfârșit,
Ca grupă ne rugăm, ne vom ruga mereu,
Avem credința noastră, al nostru Dumnezeu.
Emilia Dinescu