Dă tot ce eşti dator oricui,
la timp şi-n întregime
- că nu-i mai fericit şi nu-i
mai drag atuncea nime.
Dă la părinţii tăi voios
tot ce li se cuvine,
că nu-i atunci nici sus, nici jos
mai fericit ca tine.

Dă-i celui care-ţi este soţ
iubirea ta cea mare,
dă tuturor cât ştii şi poţi
ce-i dragostea datoare.
Dă tot ce eşti dator oricând,
la timp, cu bucurie,
- şi nimeni fericit nicicând
ca tine n-o să fie.

Dar nu uita că mai presus
acum şi-ntotdeauna,
ca dragostea către Isus
tu nu mai ai nici una.
Nici una să nu-ţi ardă-aşa
de naltă şi curată...
- Și-atunci cu drag te vei uita
în Ochii Lui - odată!