O, morți rămași de-a lungul urcușului întins
spre Țelul către care am năzuit cu sânge,
v-a frânt necruțătorul și ochii vi s-au stins
nainte de-a ajunge la inimi a vi-l strânge!

O, morți rămași pe funduri de-ocean îndepărtat
nainte de-a ajunge corabia la Țintă
voi cei ce către margini de lumi v-ați avântat
și n-a putut ispita nici iadul să vă mintă! ...

Ați suferit atâția și-atât, pân-ați murit
sub toată forma jertfei prin caznele răbdate,
- dar cei trăiți alături ce totuși n-au murit
mai multă suferință au dus, trecând prin toate.

Voi ați ajuns la Capăt, luptând nedoborâți
și v-ați primit cununa vieții cea promisă
- dar ei sunt încă-n lupte, și cine știe câți
pierzând statornicia, afla-vor ușa-nchisă!