Singurătăţi şi jertfe
şi lupte şi-nfrânări,
îşi au cei buni pe calea
spre veşnice cântări.
Necazuri şi-ntristare,
furtuni şi vânt şi ger,
şi lacrimi sunt pe calea
cea-ngustă către cer.
Însă fericiţi, fericiţi, fericiţi
fi-vor cei smeriţi,
drumul lor cel strâmt
duce-n cerul sfânt.

Petrecere şi jocuri
şi pofte şi plăceri
au azi cei răi pe calea
spre veşnice dureri...
Desfrâu şi libertate-i
pe largul lumii vad
şi râsete-s pe calea
cea largă către iad.
Însă vai şi-amar, vai şi-amar, vai şi-amar
de cei fără har
râsul lor de-acum
duce-n foc şi-n scrum!