Când cel gol strigă: „Îmi e frig!”
Sau cel fricos: „Mi-e teamă... ”
Sau cel căzut: „Pe nimeni n-am... ”
- pe mine-atunci mă cheamă.

Pe mine, pe tine, pe noi,
ne cheamă cei flămânzi şi goi,
să facem atunci tu şi eu
ce porunceşte Dumnezeu.

Să nu putem închide-atunci
nici ochii şi nici mâna,
cum nu-şi închide de-nsetaţi
izvorul ei fântâna.

Să dăm şi singurul bănuţ
şi ultima putere,
căci sub aproapele căzut
Hristos e Cel ce cere.

Atunci şi când vom merge noi
la Veşnica Lui Casă,
ne va deschide Însuşi El
cu-o Faţă bucuroasă.