Stăteai cu Mine fericit
când cel rău a venit mişel,
- şi nici o vorbă n-ai grăit,
ci te-ai luat şi-ai mers cu el.

- Da, Isus Iubit,
eu sunt cel greşit...
Nu lăsa - nu lăsa
să rămân aşa.

- Uşor te-a amăgit cel rău
şi te-ai suit în carul lui,
şi nici un semn pe chipul tău,
şi nici un grai n-ai vrut să-Mi spui.

- Şi nici nu te-ai uitat 'napoi
că Eu rămân în urma ta...
Te-ai depărtat cu el apoi
şi nu te-am mai putut vedea.

- Cum ai putut aşa uşor
uita atâţia ani de har?
- Ai mers cu cel înşelător
făr-un cuvânt frumos măcar.

- Ce-amar ai tu să plângi cândva
păcatul nebunesc făcut...
Dar cine ţi-l va mai ierta
când harul Meu va fi trecut?