Hai, suflete, și te-odihnește în palmele ce-adună zorii
Și soarbe-întreg paharul vieții, cu cer senin, dar și cu norii.
Priveste semnele de cuie și rana suliței păgâne,
Îți mintește de Golgota și socotește ce-ți rămâne?

Hai, suflete, culege pârga din rodul ce va fi sa fie
Ș-adună spicul greu de aur, din lanul plin de bogăție.
Alege grâul din neghina ce-a încolțit în tot ogorul
Și curgi în vaduri răcoroase, precum se curge viu izvorul.

Să nu aștepți să vină iarna cu nopțile-i atât de grele,
Cu iele ce nu au odihnă, cu fiare și cu duhuri rele.
Te-adapă cu mireasmă sfantă, din vinul împărțit la Cină
Și stai la poala Celui care, murit-a fără nicio vină.