De-n cer e bucurie...

De-n cer e bucurie, când voi cunoaște tot
Mă bucur și aicea când aflu câte-o taină
Și mă-nveșmânt îndată în minunata haină
A binecuvântării, har tot mai mult să-i scot.

Incertitudini pale, ca norii peste lot
Îmi mai umbresc nădejdea când inima mi-e plină
De taina bucuriei în dragoste deplină,
Când raza strălucește pe un pământ zilot.

Mă smulg din mreaja hâdă a răului complot
Și gândul mi se-nalță spre taina cea divină,
Să aflu mângăierea 'nainte ca să vină.

Doar în măsura-n care sondez și mă socot
Cu tainele nescrise în clipa fără vină
Am să mă bucur veșnic când voi cunoaște tot.