Părtășia de la miezul nopții

O, Tată bun, ce-ades mă încurajezi
Să nu renunț la tot ce este sfânt,
Ci mă îndemni mereu să înaintez,
Hrănindu-mă mai des cu-al Tău Cuvânt,

Îți mulțumesc, o, Domnul meu iubit
Că zi și noapte asupra mea veghezi.
Și mă ajuți să fiu neprihănit,
Prin Duhul Sfânt, când Tu mă cercetezi.

O, cât de mare-i bunătatea Ta
Și cât ești Tu de blând și de milos!
Te rog să-mi umpli astăzi inima
De Duhul Tău cel sfânt și glorios!

O, cât de mult doresc prezența Ta
În viața mea s-o am necontenit!
Căci numai Tu îmi umpli inima
Cu pacea ce mă face fericit.

O, iartă-mi, Tată, timpul irosit
Pe tot ce-i pieritor și efemer,
Căci la altarul sfânt nu m-ai găsit
Ca să îmi leg iar inima de cer.

Ajută-mi, Te rog, Tată, să veghez
Ca să împlinesc Cuvântul ce l-ai scris,
Cu rugi fierbinți spre cer să înaintez,
Unde m-aștepți cu brațul larg deschis.

În pieptul meu simt dorul după Tine
Și-abia aștept din nou să Te întâlnesc!
Căci doar prezența Ta îmi face bine
Și numai Tu știi cât eu Te iubesc!

Doresc atât de mult să fiu cu Tine
Și să ajung la Tine acolo sus,
Încât sunt gata să renunț la mine
Doar pentru al Tău Nume, Domnul meu Isus!

(12 martie 2025)