Doamne, să nu-mi ţin vreodată
nimic mie ce-am primit,
ci să-mpart mereu şi Ţie
şi la alţii, fericit.
Fie darul mic sau mare,
fie mult, fie puţin,
tot ce-mi dai Tu, - eu să dărui,
nimic mie să nu-mi ţin.

Dacă-mi dai un ceas de taină
şi o stare-n Duhul Sfânt,
facă-mi-se rugăciune,
meditaţie şi cânt...
Toate - la ai Tăi şi Ţie
ca şi mirul cel ascuns
şi răsplata mea să fie
un sărut - şi mi-e de-ajuns.

Dacă-mi dai un miez de pâine
să mi-l afle-un mai flămând,
eu, ascuns, să-i văd privirea
către Tine lăcrimând...
Iar a doua mea cămaşă
încălzească-l pe cel gol,
ca să-Ţi simt şi eu căldura
când din moarte-am să mă scol.