O Domnul Păcii, slavă
dăm Numelui Tău Sfânt,
Izvorul armoniei
din ceruri şi pământ.

Tu odihneşti în pace
tot cugetul curat,
când şi-a-mplinit chemarea
frumos şi-adevărat.

Tu stingi orice durere
în dulcele-Ţi alin,
când arderea-n tăcere
şi-a isprăvit deplin.

Tu ştergi oricare lacrimi
din orice-ascuns ungher,
când numărul de patimi
şi-au împlinit spre cer.

Tu linişteşti zvâcnirea
durerilor crescând,
când şi-au ajuns menirea
spre inimă şi gând.

Tu-ncununezi sfârşitul
cu-ai Veşniciei Zori,
din Ziua cu Venitul
pe-al Slavei Tale Nori.