Oricât de lungă-i noaptea,
furtuna cât de grea,
eu n-am să-mi sting lumina
și nu-nchid poarta mea
- la orice strajă poate
să vină Domnul meu
și-n casa cu lumină
El știe c-aștept eu.

Oricât de grea-i vegherea
singurătății stând
eu n-am să-mi las iubirea
închisă dormitând
- pe Domnul meu să vină
cu drag voi aștepta
și poarta cea deschisă
El știe că-i a mea.

La geamul cu lumină
grăbească-Se ușor
pe poarta cea deschisă
să intre iubitor
știind c-acolo este
un suflet singurel
și Cel mai scump acolo
El știe că e El.