Cu cât mai mult Tu ne-ai iubit
pe noi decât pe-oricine,
mai cine oare a primit
atâta de la Tine,
cu cine oare-ai mai putut
fi-atât de bun vreodată,
cine-a primit așa avut
pe lumea asta toată?

Isus, noi Te-adorăm
și-n veci Îți datorăm
mai mult ca toți să-Ți dăm
o fii slăvit, slăvit, slăvit
Isuse Preaiubit...

Câți îngeri ne-au păzit pe noi
între atâtea fiare,
spre cine-ai revărsat apoi
atâta Sărbătoare,
cui i-ai fost Scut așa ascuns
la pândă și urgie,
cui oare ai mai dat răspuns
cu-așa credincioșie?

Cui i-ai mai dezvelit atât
din tainele-Ți divine,
spre cine alții-ai coborât
cu mâini așa de pline,
în ochii cui pui noi și noi
minuni așa de rare?
- Isuse, dragostea din noi
Ți-e-n veci și-n veci datoare!