PORUMBELUL... ȘI EU...
Afară este frig și vântul suflă rece,
Ca un fior de gheață prin inimă îmi trece,
Privesc înspre fereastră, un porumbel zăresc,
Stă zgribulit săracul, aș vrea să-l ocrotesc,
Dar el nu mă cunoaște, se teme și chiar zboară,
Cu aripa-i rănită, ce pare să îl doară,
Aș vrea să îl alin, dar este speriat,
Așa am fost și eu în lume afundat,
Hristos privea la mine și mă voia aproape,
Iar eu, rănit de moarte, mă depărtam în noapte.
Emilia Dinescu