În ziua când eu Te-am chemat,
Mi-ai auzit strigarea,
Durerea Tu mi-ai ascultat,
Mi-ai dat din cer salvarea.

Atunci când Doamne am privit,
Spre bolta înstelată,
Un răsărit ai răsărit,
Să-ți văd puterea Tată.

Atunci când eu pe-adânc zăceam,
Mi-ai ascultat cântarea,
De jale eu când îți cântam,
Simțeam înviorarea.

Cu mâna Ta mi-ai ridicat,
Privirea obosită,
Cu Tine inima-mi vre-o dat,
Nu-i goală... parăsită.

În ziua când hulit am fost,
Simțeam a Ta iubire,
Când rău-n față îmi stătea,
Doar Tu mi-ai dat de știre.

De om când prigonit eram,
Mi-ai dat Tu alinare,
Să pot în greul cel mai greu,
Privi numai spre zare.

Atunci când ochii se topeau,
De multă suferință,
Prin Duhul sfânt ai întărit,
Mereu a mea ființă.

Dreptatea Ta m-a ridicat,
Pe brațul Tău cel mare,
La Tine Doamne am găsit,
Mereu doar îndurare.

Când spaimele mă-nconjurau,
Ți-ai îndreptat privirea,
Spre mine... teama să alungi,
Ca să-ți cunosc iubirea.

Îți cânt lucrarea Ta mereu,
Te laud totdeauna,
Căci singur Tu nu m-ai lăsat,
În doi... suntem doar una.
Amin