Ce minunat Tu ești, măreț, viu și bogat,
În dragostea-ți măreață, pe fiul Tău l-ai dat.

Ce minunat ești Doamne, al vieții răsărit,
Ne-ai dăruit suflare, și-n cer un infinit.

Ce minunat ești soare, al zilei început,
Ne luminezi cărarea, din Tine ne-ai născut.

Ne-ai adunat prin harul, ce Tu doar îl deții,
La Tine-i fără margini, iubirea cea dintâi.

Ce minunat ești Tată, ca Tine n-am găsit,
Ești ocrotirea noastră, și-n zori și-n asfințit.

Lucrarea Ta măreață, mereu ne-a-nveselit,
Căci mai presus de toate, ești Tu Domn preaiubit.

Alungi tăcerea morții, când suntem clătinați,
Când gânduri ne frământă, noi suntem mângâiați.

Ne despietrește harul, ce-i doar îmbelșugat,
Prin el și jertfa sfântă, tu Doamne ne-ai salvat.

Ce minunat ești Doamne, bogat în bucurii,
Ne-ai dat speranță vie, nadejde-n veșnicii.

Ai așezat pământul, în adevărul Tău,
Zidită-i temelia, în Tine Dumnezeu.

Tu cerurile Doamne, ești Cel ce le-a creat,
Faci apa să țâșnească, în locul cel uscat.

Dai păsărilor hrană, le dai un adăpost,
Celor legați de moarte, le dai o viață... rost.

Ce minunat ești Doamne, al vieții răsărit,
Dai zilelor lumină, ești viu și-n asfințit.

Faci iarba ca să crească, ești Creator divin,
Faci omul să-nțeleagă, că este-un pelerin.

Ce minunat ești Doamne, al nostru Salvator,
De pace, bucurie, ne ești mereu izvor.

Cu bunatatea-n mână, aici Tu ne-ai condus,
Spre Țara de lumină, spre Patria de sus.
Amin