Mai lasă Doamne azi,
Un strop de îndurare,
Mai vindeca durerea,
Mai lasă alinare,
Căci vremea stă la pândă,
Să spulbere ar vrea,
Înlăcrimate fețe,
Ce-așteaptă slava Ta.

Mai lasă o lumină,
Căzută doar din soare,
Să vadă chiar și orbul,
Măreața Ta lucrare,
Să vadă cât de mare,
În toate Doamne ești,
Să vadă că pământul,
Și cerul stăpânești.

Mai lasă zi în noapte,
Mai lasă cercetare,
Și teama cea de șoapte,
Alung-o în pierzare,
Alungă întristarea,
Ridică ce-i căzut,
Alungă vremea nopții,
Adu un început.

Mai lasă-mbărbatarea,
Ce-i prin al Tău cuvânt,
Mai lasă ridicare,
Oprește orice vânt,
De Tine toate-ascultă,
Ești Cel ce le-ai creat,
Te-asculta chiar și roua,
Și muntele înalt.

Mai lasă bucurie,
Căci întristare-ar vrea,
Să-mbrace azi pământul
Tu Doamne n-o lăsa,
Mai luptă-n miez de noapte,
Când lupta e în toi,
Mai stai Isuse Doamne,
De veghe pentru noi.

Mai adu biruință,
E toată-n mâna Ta,
Ne-ncredem doar în Tine,
Te rog... nu ne uita,
Cu Tine ne e bine,
Cu Tine doar vom fi,
Pe calea cea mai dreaptă,
Vre-o dat n-om rătăci.

Mai lasă astăzi harul,
Ce este-mbelsugat,
E plin mereu de viață,
Tu viață-n dar ne-ai dat,
Ne-ai dat speranța vie,
Că vine-ndat-o zi,
În care noi pe Tine,
Isus te-om întâlni.
Amin