Să rămâi mereu pe cale,
Mic pe urma ce-am lăsat,
Căci pe ea te-am pus odată,
Să mă știi cu-adevărat.

Tulburat de este-adâncul
Îngerii te vor păzi,
Inima cu bucurie,
Îți voi umple cât vei fi.

Să rămâi mic în lucrarea,
Care ți-am încredințat,
Slava Mea doar să se vadă,
Dar și tu... un vas curat.

Să se vadă strălucirea,
Cerul ce o poate-avea,
Să se vadă mâna care,
Pe o cruce se-ntindea.

Stai de veghe-ntotdeauna
Pe-nălțime să nu stai,
Să rămâi doar jos la cruce,
Cum la început erai.

Când te voi striga pe nume,
Să răspunzi neșovăind,
Căci te vreau întotdeauna,
În lucrarea Mea... lucrând.

Vreau să mai ridic o treaptă
Pasul tău pe urma Mea,
Te voi folosi copile,
Suflete a câștiga.

Stai mereu la îndemână,
Și vreo dat nu obosi,
Harul Meu întotdeauna,
Când slujești... te va-ntări.

Noi puteri îți dau Eu astăzi,
Chiar acum te întăresc,
Strig de sus... ascultă bine,
Mult pe tine te iubesc.

Gură îți deschid mai tare,
Ca să mă aud strigând,
Să audă vreau și surzii,
Că Eu voi veni curând.
Amin