Învața-mă să împlinesc,
Cuvântul Tău deplin în viață,
Să pot mereu înainta,
Când bate vântul sau e ceață.

Învată-ma să pot să cânt,
În nopți târzii... în vremi de jale,
Al plânsului să văd sfârșit,
Limanul său când trec prin vale.

Învața-mă să pot uita,
Dureri ce sunt sfâșietoare,
Să văd doar măreția Ta,
Ce este-adânc vindecătoare.

Să văd un soare după nori,
Mânia lor când iar se-adună,
Să văd doar urma Ta doresc,
Când este soare sau... e lună.

Învață-mă să fiu izvor,
De bunătate și iubire,
Cum pentru mine ești doar Tu,
Nu vreau ca să mă las de Tine.

Ca primăvara la-nceput,
Să fiu aș vrea... plăcută Ție,
Învață-mă cum să zâmbesc,
Când urc mai greu spre-Mparăție.

Învață-ma doar calea Ta,
Să nu mă rătăcesc vre-o dată,
Învață-ma cum să-mi păstrez,
O haină albă... fără pată.

Cum inima să-ți dăruiesc,
Întreagă Doamne numai Ție,
Când plină e de harul Tău,
Mereu simt numai bucurie.

Învață-mă cum sa iubesc,
Iubirea Ta e ca un soare,
Putere dă celui slăbit,
Bolnavului dă vindecare.

Deschide și morminte-adânci,
E viață-n dragostea-ți divină,
În timpul ploilor mai lungi,
Aduce vremea cea senină.

Învață-mă să te cunosc,
Cănd parcă noaptea-i neclintită,
Învață-mă să nu cobor,
Când vremea grea este venită.

Să mă înalț în zbor mereu,
Privind Dumnezeiasca zare,
De obosesc... să mă înveți,
Cum pot rămâne în picioare.

Învață-mă să înfloresc,
Sub ploaia harului Părinte,
Mireasmă vreau să dăruiesc,
Prin fapte vii... nu doar cuvinte.

Cum lângă Tine să rămân,
Învață-mă întotdeauna,
În viață Doamne-aș vrea sa fiu,
Numai cu Tine-n toate una.

Învață-mă răbdarea Ta,
S-aștept umil a Ta venire,
Învață-mă cum aș putea,
Să fiu doar plin de fericire.

Învață-mă... căci numai Tu,
Învățător îmi ești în toate,
Să tac să ma înveți atunci,
Când mi se face nedreptate.

Să mă înveți pân-la sfârșit,
Cum pot găsi neprihănirea,
Cum haina ei să o îmbrac,
Curată cum... este iubirea.

La ape vii cum să rămân,
Să mă înveți în grea pustie,
Căci vreau o floare să rămân,
Pe drum spre-a Ta Împărăție.

Învață-mă cum să ascult,
Ca să rămân în ascultare,
Sub aripa ce o întinzi,
La umbra dragostei sub soare.

Învață-mă căci mult aș vrea,
Să am a Ta învățătură,
Departe ea mă va ținea,
De vrajmășie și de ură.

Învața-mă ce este-un dor,
Să-l am aprins în piept de Tine,
Cu El mi-e drumul mai ușor,
Cand este greu... îmi este bine.

Din inimă să-ți cânt mereu,
Aș vrea... căci ești a mea tărie,
Învață-mă să nu opresc,
Căci vreau s-ajung în veșnicie.
Amin